Archive for September, 2011

Pentru a testa metode de atenuare a atrofiei musculare, a degenerescentei oasoase si a altor complicatii care pot aparea in timpul zborului in spatiu, cercetatorii au nevoie de voluntari pe care sa face aceste teste. Voluntarii trebuie sa stea in pat saptamani intregi de-a randul, cu capul mai jos decat picioarele, pozitie care produce efecte asemanatoare celor determinate de lipsa de gravitatie in timpul zborurilor spatiale. Ce este mai complicat este faptul ca testarea presupune ca si spalarea sau rezolvarea necesitatilor fiziologice sa se intample tot in pozitia culcat. De consemnat este faptul ca fiecare participant primeste 6.000 de dolari pentru trei saptamani de voluntariat.

Final de an cu locuri de munca

Pe principiul anul semne bune are, desi se anunta d-abia spre finalul acestuia, vestile bune despre locurile de munca isi fac aparitia curajoase. Un articol din Gandul ne informeaza astazi ca 21% dintre patroni vor face angajari in lunile care au mai ramas pana la sfarsitul anului. Studiul este realizat de Manpower, pe un esantion de 763 de companii, din intreaga tara.

Desi ne-am fi asteptat ca zona Bucuresti-Ilfov sa aiba cea mai generoasa oferta, se pare insa ca datele indica regiunea de Sud-Vest ca fiind cea cu nevoie stringenta de angajati. La polul opus, vesti nu tocmai imbucuratoare vin pentru Sud-Estul tarii.

Legat de domeniile investigate, datele sunt urmatoarele:

“In ceea ce priveste previziunea neta de angajare in trimestrul al patrulea al anului in curs, in domeniul comertului este asteptata o crestere de 23%. In industria prelucratoare si in domeniul constructiilor 20% dintre reprezentantii companiiilor, respectiv 17% dintre ei, sustin ca vor face angajari pana la finele acestui an.

La polul opus se afla sectorul industriei hoteliere si al restaurantelor si cel al industriei extractive unde doar 2% dintre patroni preconizeaza o crestere a numarului de persoane angajate.”

Controlul antidrog

Stiinta nu inseamna numai specialisti care sa manuiasca teorii, calcule si experimente. Stiinta are si meseriile ei mai putin agreabile. Una dintre acestea o reprezinta persoana insarcinata sa se ocupe de controlul antidrog. Pe langa faptul ca trebuie sa ia contact cu sute de probe de urina recoltate de la sportivi, cel care se ocupa de controlul antidrog se poate afla in situatia mai putin placuta de a fi pus la mijloc: daca depisteaza pozitiv un sportiv in timpul unei competitii mari (olimpiade, campionate mondiale etc) poate sa infurie o natie intreaga, iar daca nu acorda suficienta atentie la depistarea unui sportiv care este, la o verificare ulterioara, dopat, poate fi acuzat de incompetenta.

Cititor si sculptor de blesteme

Una dintre cele mai bizare meserii din antichitate o reprezinta cititorul si sculptorul de blesteme. In vremurile de demult, atunci cand nu exista hartia, blestemele lungi erau scrise pe bucati foarte mari de plumb, pentru ca mai apoi acestea sa fie asezate pe altarale si peretii templelor, dupa ce placile de plumb erau fixate unele de altele prin intermediul cuielor. Un astfel de cititor-sculptor trebuia sa stea in fiecare zi in fata templului si sa retina fiecare plangere si blestem al fiecarui client in parte, acesta din urma platind o suma specifica pentru scrierea blestemelor. Un exemplu de blestem ar suna cam asa: “Sa fie legate toate membrele si tendoanele lui Victorius, vizitiul ticalosilor de la Echipa Albastra! Caii cu care va concura – orbeste-i sa nu poata vedea si rasuceste-le sufeltele si inimile sa nu poata respira.”

Continuam incursiunea prin meseriile antice.
In perioada marilor intreceri olimpice, gymnastiarch-ul era unul dintre cei mai solicitati oameni. Acesta era insarcinat sa ii unga cu ulei, sa ii stearga de transpiratie si murdarie pe atleti si pe razboinici, sa ii maseze pe acestia dupa luptele foarte grele si epuizante. Aceasta meserie era considerata a fi una murdara, insa foarte cautata, accesibila mai ales cetatenilor greci bogati, apartinand claselor sociale inalte. A fi gymnasiarch era considerata una dintre cele mai respectabile indeletniciri filantropice din orasele-state grecesti, iar pentru a te califica trebuia sa ai o varsta cuprinsa intre 30 – 60 de ani si o promitatoare clientela bogata.

Aceasta este considerata ca fiind una dintre cele mai ciudate meserii din antichitate. Clovnul la inmormantari era insarcinat in a se imbraca in hainele celui decedat, in a-l mima – de la gesturi, mers, ticuri verbale sau expresii preferate – totul cu scopul de a starni rasul rudelor indurerate. In momentul in care incepea slujba funerara in cimitir, clovnul staroste, alaturi de ceilalti clovni, fugeau in jurul sicriului, ironizand-ul pe cel mort. Romanii credeau ca prin aceasta practica, spiritul celui decedat va pleca impacat.

 

Carausul litirier

In Roma Antica, mijlocul preferat de transport de catre cei care apartineau claselor sociale inalte era litiriera. Cei care faceau posibil transportul prin intermediul acestor litiriere erau sclavii, care le carau pe umeri, obiectele fiind de o greutate foarte mare. Mai mult decat atat, carausii (sclavii) trebuiau sa suporte si togile lungi, obligati fiind sa se imbrace cu ele. Se considera ca, cu cat carausii erau mai bine imbracati, cu atat erau mai respectati. De atlfel, cel mai admirat caraus era cel imbracat in lectica.

Ciocanitorul desteptator

Continuam seria de meserii antice cu inca trei, considerate a fi  “de doi bani” si disparute in epoca moderna, insa avand insemnatatea lor practica in vremurile respective.

Una dintre aceste meserii este ciocanitorul desteptator, meserie practicata in Anglia si Irlanda din perioada Revolutiei Industriale, atunci cand tehnologia nu era atat de avansata ca in ziua de astazi si nu existau ceasurile desteptatoare sau telefoanele mobile dotate cu alarma. In trecut, solutia gasita era “ciocanitorul”, un om angajat sa faca turul orasului, care ciocana puternic in geamuri, continuand aceasta practica pana cand muncitorii se trezeau si se pregateau sa se duca la munca. Interesant este faptul ca pentru aceia care stateau la etaj, ciocanitorul folosea un bat lung de lemn.

Carausul de lectica

Continuam astazi incursiunea in meseriile antice cu “carausul de lectica”. Meseria aceasta presupunea un efort fizic foarte mare si era adesea periculoasa, implicand ucarea si coborarea scarilor cu lectica pe umeri. Carausii erau imbracati in haine pretioase menite sa simbolizeze bunastarea stapanilor.

Prastier- meserie antica

Una dintre meseriile apreciata in perioada Antichitaii era cea de prastier. O astfel de persoana facea parte din armata si era specializata in manuirea prastiilor de razboi. Pentru mult timp, prastia a fost considerata mult mai eficienta decat sageata. Prastierul era educat de mic in spiritul supravieturii, fiind nevoit sa se hraneasca doar cu ceea ce putea prinde cu prastia.