Una dintre meseriile apreciata in perioada Antichitaii era cea de prastier. O astfel de persoana facea parte din armata si era specializata in manuirea prastiilor de razboi. Pentru mult timp, prastia a fost considerata mult mai eficienta decat sageata. Prastierul era educat de mic in spiritul supravieturii, fiind nevoit sa se hraneasca doar cu ceea ce putea prinde cu prastia.