Mineritul modern si responsabil, despre care se preconizeaza ca va fi implementat la Rosia Montana, o data cu construirea minei moderne nu inseamna numai folosirea unor tehnologii moderne. Grija pentru formarea profesionala a viitorilor angajati este la fel de importanta ca si tehnologiile folosite.

In acest sens, compania Rosia Montana Gold Corporation va dezvolta un program de formare profesionala si educare pentru adulti, furnizand cursuri bazate pe abilitati in cadrul comunitatii, pentru angajatii actuali si potentiali, cursuri care includ module specializate de recalificare si de afaceri.

 

Va povesteam intr-unul dintre articolele de saptamana trecuta despre mitingul de la Rosia Montana si despre cum comunitatea de acolo si-a exprimat vehement sprijinul pentru proiectul minier. Pe langa localnicii prezenti in piata centrala de la Rosia Montana, o contributie importanta au avut-o si reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale sustinatoare ale proiectului. Iar una dintre vocile care s-au remarcat a fost Marcu Blajan, presedintele ONG Pro Dreptatea Rosia Montana:

“Protestam pentru locuri de munca. Istoria a dovedit ca relansarea economică nu poate exista fara a pune in valoare resursele minerale ale unei tari. Degeaba noi rosienii stam pe un munte de aur, daca nu stim sa il valorificam. Speram ca macar in al doisprezecelea ceas, guvernantii sa dea dovada de responsabilitate si sa dea unda verde proiectului minier. Este o gura de oxigen nu doar pentru noi rosienii, ci pentru intreaga Romanie aflata in criza”.

Sambata aceasta, aproximativ 1.200 de rosieni au participat la un miting organizat in localitatea Rosia Montana de catre sustinatorii proiectului minier al companiei Rosia Montana Gold Corporation. Organizatorul principal al mitingului a fost sindicatul Viitorul Mineritului.

Cu ocazia organizarii acestei manifestatii, rosienii si-au exprimat dorinta ca mineritul sa fie relansat, sa aiba un loc de munca, in definitv, sa urmeze traditia milenara a practicarii mineritului, singura solutie care poate salva Rosia Montana de la dezastru.

Asadar, acestia si-au facut exprimata dorinta, cantand imnul sau cantece traditionale precum “Din tara motilor noi am venit”. Totodata, mesajele catre guvern au inclus o serie de revendicari, toate cu referire la faptul ca rosienii vor sa aiba un loc de munca in minerit: “Dati-ne de munca!”, “Stam pe aur si murim de foame!”, “Jos somajul!”, “Vrem sa muncim acasa”! s.a.

 

V-am mai vorbit in articolele anterioare despre fortele din industria mineritului din Europa, cum sunt Suedia si Finlanda si despre cum mineritul a schimbat fata oraselor in care au fost construite mine moderne.

Unul dintre aceste orase este Kittila, o localitate de numai 6.200 de locuitori din nordul Finlandei. Aici, mineritul s-a dezvoltat treptat, incepand cu exploatarea unui zacamant de aur de la mijlocul anilor 2000. In tot acest timp, rata somajului s-a injumatatit, iar numarul turistilor a crescut in mod exponential. Totul, datorita mineritului.

Mina de la Kittila poate fi un model de succes pentru Rosia Montana. De altfel, orasul din Finlanda nu este numai locul unde se afla cea mai mare exploatare de aur din intreaga Europa, ci si destinatia turistica numarul 1, in timpul iernii.

Industria mineritului in Romania este, poate, una dintre cele mai sarace industrii in ceea ce priveste locurile de munca disponibile. Din pacate, tara noastra nu a reusit, inca, sa priveasca statele lumii care au dezvoltat intr-un sens eficient mineritul, ca modele de urmat.

In acest sens, una dintre aceste tari este Canada. Aici, sectorul minier  este de 12 ori mai mare decat cel din industria lemnului si de 3 ori mai mare decat agricultura, reprezentand cam 195 din totalul exporturilor tarii. Cat despre piata muncii, aceasta are aproximativ peste 350.000 de angajati, adica aproximativ unul din fiecare 48 de locuri de  munca este specific industriei mineritului.

In Romania, proiectul minier de la Rosia Montana este singurul exemplu prin care tara noastra poate sa dezvolte o industrie eficienta, furnizand, in acelasi timp, locuri de munca suficiente.

Proiectul minier de la Rosia Montana continua sa se afle printre principalele subiecte de pe agenda publica de discutii la inceputul acestui an. Sustinerea primita, pe de o parte, de partidul UDMR si retragerea sprijinului, de cealalta parte, a Bancii Mondiale, aduc fata in fata, inca o data, cele doua tabere care isi sustin pozitia fata de ideea implementarii proiectului.

In acest context, comunitatea de la Rosia continua sa fie cea care sufera cel mai mult in urma acestor indecizii. Localnicii, dornici sa reia o meserie de traditie, mineritul, asteapta cu sufletul la gura decizia finala cu privire la mina moderna care se doreste a fi construita in inima localitatii.

De ce trebuie reluat mineritul la Rosia Montana? Pentru ca, in oricare proiect, industrial sau nu, oamenii reprezinta cea mai importanta resursa.

Joburi de aur in 2012

Pe plan economic, anul 2012 se anunta a fi dificil si instabil, unul in care, la fel ca si la sfarsitul anului 2009 si inceputul anului 2010, foarte multe domenii vor intra in lungul proces al recesiunii.

In acest context, proiectul minier de la Rosia Montana reperzinta o adevarata mina de aur. Atat la propriu, cat si la figurat. Pentru ca, asa cum am mentionat si in multe dintre articolele anterioare, proiectul minier ce se doreste a fi implementat, va face posibila crearea a mii de locuri de munca nu numai in industria mineritului, ci si in industrii conexe. Asadar, daca proiectul va primi avizul final, mina moderna de la Rosia Montana va reprezenta o gura de aur pe piata locurilor de munca in acest an.

Locuitorii de la Rosia Montana incearca de fiecare data sa arate cat de mult le lipseste mineritul si cat de importanta este reluarea acestei activitati cu o traditie impresionanta, de doua milenii.

Unul dintre locuitorii comunitatii care au avut curajul sa isi spuna povestea si sa arate cat de saraca este Rosia Montana acum, fara minerit, este Sanda Lungu. Ea isi aduce aminte de vremea cand tatal ei isi facea cu drag meseria, pentru familia pe care trebuia o sa intretina:

“Bunicii mei ii spuneau «Melu», de la miel, ca era asa bland si bun. Venea seara ud si murdar de galita, apa din aceea rosie. Se schimba afara si apoi intra in casa si se spala in lighean. Abia dupa aceea luam masa impreuna. Avea mainile atat de muncite si cateodata cand faceam prostioare ne zicea «Vedeti voi mainile astea? Pentru voi muncesc..» Si atunci uitam sA fim rai!”

Pentru cei care se impotrivesc proiectului minier de la Rosia Montana si care sunt sceptici in modul in care acesta va reusi sa ajute la dezvoltarea unor domenii conexe sau la crearea de locuri de munca, este bine de stiut ca mineritul, daca este practic responsabil si realizat cu tehnologii moderne, poate genera astfel de schimbari. In acest sens, un exemplu concludent este mina de la Kittila, din Finalnda. Iata ce declara Katarina Kinnunen, director de dezvoltare economica al Consiliului Local din Kittila:

”Cifra de afaceri anuala se reflecta in taxele colectate, in special TVA, taxe pe venit si pe proprietati. Activitatea minierăa din Kittila a generat o cerere mai mare de produse si servicii si a creat locuri de munca in metalurgie, inginerie, constructii, hoteluri, sanatate si in industria alimentara”.

Aceasta a mai explicat ca industria miniera este un furnizor de locuri de munca sigure, pentru ca acestea nu pot fi transferate in alte state, datorita specificului.

Problema privind situatia de la Rosia Montana a dat nastere la dezbateri intre doua tabere care nu contenesc sa isi sustina punctul de vedere.

Unul dintre lucrurile pe care tabara ce sprijina proiectul minier il aduce ca argument la pozitia pe care a luat-o, este crearea de locuri de munca. In acest sens, consultantul economic Ionel Blanculescu afirma:

“Proiectul minier de la Rosia Montana va genera in mod direct taxe, impozite, redevente si dividende in valoare de 5,6 miliarde de dolari net. De-a lungul celor 18 ani de constructie si exploatare, impactul veniturilor si investitiilor din acest proiect asupra economiei va fi de aproximativ 20-25 de miliarde de dolari, toate acestea pe langa locurile de munca directe şi indirecte pe care le creeaza.”